Legenda spune ca stra-stra-stra-strabunica ei a fost o varza alba, absolut obisnuita, banala pana in fundul cotorului. Zacea neingrijita intr-o gradina, in bataia soarelui, a vantului, a ploilor. Intr-o zi, de plictiseala si de atata singuratate, varza a vrut sa se sinucida. A chemat un fluture alb de varza si l-a rugat sa ii manance inima necajita. Fluturasul, infometat si uimit de generoasa oferta, s-a asezat pe frunzele plantei. Tocmai atunci trecea pe langa gradina feciorul lui Rosu Imparat, mandru invelit in frunzele ciufulite ale vesmintelor regale.
-Fluture frumos, daca lasi varza alba in pace promit sa iti dau intreaga mea sera de flori, sa te hranesti pe saturate si sa te bucuri de parfumul miraculos al fiecarei plante, i-a strigat printul de varza rosie.
Oferta era de nerefuzat, asa ca fluturasul si-a luat la revedere de la varza alba,
dar numai dupa ce s-a scuzat sa nu ii poate implini dorinta.
Ca in orice alta legenda care se respecta, printul s-a indragostit de fata, a cerut-o de sotie si a trait alaturi de ea fericit pana la adanci batraneti. Din iubirea lor s-a nascut o alta varza, careia ii placea sa umble invesmantata in foi albe si rosii. La randul ei, aceasta varza a nascut alte si alte verze, al caror nume se pierde in negura timpului. Nu se stie care dintre ele s-a iubit pe furis cu fiul Imparatului Ornament, stricand astfel linia genetica deosebita...
Cert este ca povestea, ajunsa in zilele noastre, spune ca pe pamant traieste o varza alb-rosie ornamentala de o frumusete rapitoare, dar pe care nimeni nu o cauta din cauza ca nu este comestibila.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu