luni, 26 octombrie 2015

Bobocul de trandafir

Vara se terminase brusc. Frigul coborat pe pamant parca dorea sa incremeneasca intreaga suflare. Copacii isi scuturau plangand frunzele, oamenii mergeau grabiti, strangand pe langa corp paltoanele, iarba se ingalbenise deja de spaima. De unde vine frigul? Cum vom rezista? se intrebau cu totii, surprinsi. Unii au lasat deznadejdea sa ii invaluie in haine mult prea subtiri, altii au cautat solutii pentru a se proteja. Doar trandafirul mama a ignorat frigul, vaicareala si spaimele. Viata, oricat de scurta ar fi, trebuie traita la intensitate maxima, a decretat si s-a purtat ca atare. A dat nastere unor fii cum nu se mai vazusera pe pamant. Bobocii de trandafir, inveliti in hainute subtiri, dar rezistente, isi inaltau privirile spre cerul mereu innorat, intrebandu-se ce ar trebui sa apara de acolo pentru ca oamenii, copacii si iarba sa zambeasca iar.