duminică, 26 iulie 2015

Flori de munte

M-am nascut la poale de munte, acolo unde aerul este curat si rece, acolo unde linistea coboara firesc, acolo unde orice parfum se simte mai puternic. Ochii mei albastri s-au deschis pe neasteptate si mi-au relevat o lume minunata. Eram inconjurata de mult verde, verde in toate nuantele imaginabile. Aveam in spate o padure deasa care ma proteja de vant, de ploi reci, de oameni indragostiti de frumusete. In fata mea se casca o prapastie adanca, verde si ea. Lipita de mine, dorindu-si sa ma raneasca si in acelasi timp incercand sa imi imite miscarile gratioase, o urzica salbatica isi etala florile. I-am zambit soarelui. M-am inclinat in fata celor care se oprisera sa ma admire. Am clipit des, emotionata, apoi m-am scuturat in vant pentru a raspandi in tot locul parfumul florilor de munte, parfum aspru, amarui, crud, viu.